G R I P A

 Dintre bolile infecțioase care afectează populația umană, IRVA sunt cele mai frecvente. În mediu, persoanele adulte suferă de 2-3 ori, iar copiii de 6-12 ori pe an de IRVA. Grupul IRVA include mai multe maladii, gripa fiind una din cele  mai severe, care evoluiază sub formă de epidemii și pandemii. Ultima pandemie de gripă s-a înregistrat în sec. XXI. Primele cazuri de infectare umană cu virusul gripal A (H1N1)  au fost raportate în Mexic şi SUA la începutul lunii aprilie 2009, după care boala s-a răspîndit în multe țări și continente.  În august 2010 s-a sfîrșit pandemia de gripă, iar pe parcursul evoluției au fost înregistrate 19 000 cazuri decedați.Ce este gripa? Gripa este o boală virală acută, provocată de virusurile gripale. Este  extrem de contagioasă și apare mai frecvent în lunile decembrie – martie. Secaracterizează prin inflamează căilor respiratorii superioare, iar uneori și a celor inferioare, inclusive a plămînilor.  Gripa afectează de obicei grupuri mari de oameni care împart acelaşi spaţiu închis, de exemplu: şcoli, birouri, grădinițe, cămine, etc.Cine este sursa de infecție în  gripă? Sursa de infecție este reprezentată de omul bolnav cu forme tipice sau atipice de boală, care este contagios cu o zi înainte de  apariţia simptoamelor gripale şi pînă la a 5 – 7 zi de boală.        Cum se transmite gripa?  Virusurile gripale se transmit pe două căi: aeriană prin inhalarea de stropi dispersați în aer care conțin virusul, sau  contact indirect prin obiectele contaminate cu mucus nazal infectat. Virusurile pot persista în mediu un timp îndelungat. Ulterior ele pot fi transmise prin contactul mâinilor cu nasul și ochii, acestea din urmă reprezentând zonele în care se produce infecția.     Care sunt simptomele gripei? De obicei, gripa debutează cu semne toxice generale: frisoane, temperatură ridicată de la valori subfebrile pînă la febră 39-410 C, cefalee intensivă cu localizare în regiunea frontală și temporală, dureri în globii oculari, fotofobie, dureri de curbatură (dureri musculare, articulare), stare generală de rău.  Acestor simptome se asociază manifestările catarale: nas înfundat, strănut, senzație de uscăciune,  arsură, zgîrîituri sau durere în gît, o tuse rară, seacă. Eliminările nazale sunt discrete sau pot lipsi. Bolnavul este adinamic, apatic, slăbit, pofta de mîncare lipsește. În gripa provocată de virusul A (H1N1) sunt prezente și manifestările dispeptice: nausee, voma, diaree. Unde se va trata bolnavul de gripă? Bolnavul va fi tratat la domiciliu sau la spitalul de boli infecțioase. Decizia va fi luată de medic. Medicul va indica și tratamentul medicamentos. În toate cazurile bolnavul va respecta regim la pat pe toată perioada febrilă.
• În cazul când bolnavul se tratează la domiciliu se va izola în altă cameră, va fi asigurat cu veselă, lenjerie şi obiecte individuale de îngrijire, care se vor dezinfecta după fiecare utilizare.
• Persoanele care îngrijesc bolnavul vor purta măşti, mănuşi şi vor respecta măsurile de protecţie personală.
• Încăperea se va aerisi de 2-3 ori pe zi şi se va face curăţenia umedă cu utilizarea substanţelor dezinfectante sau detergenților uzuali.
• Dieta va fi menajată la pofta bolnavului, calorică, bogată în vitamine şi minerale.
•  Se recomandă aport sporit de lichide, administrat  în cantităţi mici, dar frecvente sub formă de: sucuri proaspete de mere, caise, struguri, morcov, portocale, apă minerală plată, ceai cu miere de albine, zmeură, floare de tei, lămâie, ceai antipiretic( la un pahar de apă 1-2 linguri de zmeură, coacăză neagră sau răchiţele), lapte cald cu bicarbonat de sodiu.
            Cum poate fi prevenită gripa?
1. Se recomandă vaccinarea antigripală,  în special persoanelor  cu BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), cardiaci, astmatici, personae peste 65 ani, personalul din unităţi medicale, bolnavii cu boli cronice (diabet, ciroză), infecția HIV, rersoanele care fac tratament cu aspirină, cortizon, citostatice, gravidele în trimestrul II şi III de sarcină. Vaccinarea se face de obicei în lunile octombrie-noiembrie.
2. Evitați contactul cu persoanele bolnave. Îndepărtați-vă de persoanele care tușesc sau strănută, au semne catarale. Evitați spațiile aglomerate.
3. Purtați măștii faciale, cu schimbare la fiecare 2 ore.
4. În timpul tusei acoperiți gura și nasul cu o batistă de unica folosință, care se aruncă după utilizare la coșul de gunoi.
5. Spalați-va cât mai des pe mâini cu apa si săpun (spalatul trebuie sa dureze cel putin 20 secunde, mâinile se spala atît pe partea anterioara cît și posterioară, apoi se clătesc cu apa din abundență, se ususcă cu prosoape de hîrtie sau aer cald).
6. Consumați vitamine, produse bogate în vitamine. Vitamina C, P,  complexul B ajută sistemul imunitar în perioada de boală. Vitamina  D reduce incidența infecțiilor respiratorii în cazul copiilor.
7. Odihniți-vă suficient. Privarea  de somn crește sensibilitatea la îmbolnăviri.   Somnul  sănătos de 8 ore pe zi nu numai că restabilește echilibrul emoțional, dar și întărește sistemul imunitar.
8. Purtați vestimentație adecvată timpului de afară. Vestimentația călduroasă în zilele reci, folosirea umbrelei, a pelerinei de ploaie reduc sensibilitatea organismului la factorii de mediu şi implicit previn receptivitatea la infecții.
9. Evitați călătoriile, locurile aglomerate, deplasările, vizitele şi manifestaţiile în masă în timpul epudemie.